‘Saruman’ – cultivar de măr

‘Saruman’ – cultivar de măr

Radu SESTRAS1) , Adriana SESTRAS1,2) , Eugenia HARSAN2), Adrian BARBOS2)

1) Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, str. Manastur 3-5, Cluj-Napoca 400372, România
2) Stația de Cercetare pentru Fructe, str. Horticultorilor 5, Cluj-Napoca 400457, România

Citat: SESTRAS R, SESTRAS A, HARSAN E, BARBOS A (2010). ‘Sauron’ Apple Cultivar. Notulae Scientia Biologicae 2(2):135-136. https://www.notulaebiologicae.ro/index.php/nsb/article/view/3562

Rezumat. Cultivarul de măr ‘Saruman’ a fost obținut la Stația de Cercetare pentru Fructe Cluj, România (FRS Cluj), și omologat în 2007. ‘Saruman’ a fost obținut prin hibridizare între selecția ‘Cluj III-VI-5-26’ (‘Parmain d’Or’, polenizare liberă) și ‘NJ 46’. Arborii sunt viguroși, cu port depins, și cu randament mediu. Fructele au mărime mare, formă conică și colorație predominant roșie (violet); au pulpa albă, cu gust dulce, crocant, aromatic și aciditate scăzută. Fructele ajung la maturitate în ultima decadă a lunii august, prima decadă a lunii septembrie, și sunt potrivite pentru consum proaspăt, precum și pentru gătire, compot, cidru, plăcinte.

Cuvinte cheie suplimentare: ameliorare, Malus domestica, genotipuri, particularități, descriere

Introducere

Hibridizarea mărului la Cluj-Napoca, România, a început din 1953, când a fost înființată Stația de Cercetare pentru Fructe (FRS Cluj). În timp, aici au activat mai multe generații de amelioratori, precum R. Palocsay (care a realizat primele hibridizări înainte de înființarea FRS), S. Oprea, V. Ghidra, R. Sestras, M. Dejeu, I. Chis, A. Barbos, A. Sestras. Cele mai cunoscute și răspândite cultivare de măr create la Cluj au fost ‘Aromat de vara’, ‘Ardelean’, ‘Ancuta’, ‘Feleac’ și ‘Rosu de Cluj’. În 2005 au fost omologate patru noi cultivare de măr, și anume: ‘Auriu de Cluj’, ‘Estival’, ‘Precoce de Ardeal’, ‘Productiv de Cluj’. În 2007, noul cultivar de măr ‘Saruman’ a fost omologat (Sestras et al., 2006; Sestras et al., 2008).

Descriere

Caracteristicile principale ale florilor, fructului, copacului și frunzelor sunt descrise folosind anumite criterii conform Ghidului UPOV (2005).

Origine

‘Saruman’ a fost obținut prin polenizare artificială între ‘Cluj III-VI-5-26’ elită (‘Parmain d’Or’, polenizare liberă) x ‘NJ 46’ la Stația de Cercetare pentru Fructe Cluj și a fost omologat în 2007. Noul cultivar a primit certificatul oficial al rețelei naționale ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Varietăților) cu numărul 8419/29.11.2007, autori: R. Sestras, E. Harsan, A. Barbos, M. Dejeu.

Floare

Culoarea butonului floral: roz închis

Culoarea petalelor: albă până la alb-roz, cu dungi de nuanță roz.

Dimensiunea corolei: mare, 62-64 mm în diametru; când floarea este deschisă, petalele sunt suprapuse.

Dimensiunea petalelor: mare, 26 mm lungime și 24 mm lățime în medie.

Forma petalelor: ovală, iar baza petalelor este trunchiată.

Floare – aranjamentul petalelor: suprapuse.

Floare – poziția stigmatelor față de antere: același nivel.

Dimensiunea stamenilor: 11 mm; culoarea stamenilor este alb-gălbui. Culoarea polenului: galben-ocru.

Dimensiunea pistilului: 7-8 mm, cu nuanță galben-verzuie.

Momentul începerii înfloririi: timpuriu.

Fruct

Forma fructului: conică. Raportul înălțime-diametru este mic (0,7-0,8).

Dimensiunea fructului: mare, cu o greutate de 200-220 g, înălțime 62-68 mm și 82-89 mm în diametru.

Peduncul: lungime medie (16-25 mm) și grosime (2-3 mm).

Coaja fructului: subțire, netedă și ușor lucioasă. Stratul de ceară al coajei este pronunțat.

Culoarea de fundal a fructului: galben-verzuie, cu acoperiri roșii-violet intense și dungi înguste.

Lenticule: mărime mică; numărul lor este mediu.

Pulpă: albă, crocantă, suculentă, cu gust dulce-acrișor și aromă excelentă.

Fermitatea pulpei: medie.

Cavitățile semințiere: lungi, adânci, ovoide și complet deschise.

Sezon: mijlociu, data recoltării la Cluj-Napoca, în Transilvania Centrală, România, între 25 august și 10 septembrie. Timpul de maturare pentru consum este mediu, ca la ‘Elstar’, ‘Gala’, ‘Honeycrisp’ (UPOV, 2005).

Utilizare: desert și industrializare ca gem, marmeladă, suc etc.

Copac

Creștere: vigurozitatea arborilor este puternică.

Tip de arbore: ramificat.

Port de arbore: ideotipul arhitectural al arborelui este răspândit.

Tipul de fructificare: pe șpuri și lăstari lungi.

Ramificații scheletice: numeroase, ramuri scurte și lungi, cu lungime medie a internodurilor.

Culoarea ramurilor de un an: nuanțe de maro-verzui cu gri suprapuse; ramuri puternic pubescente.

Lenticelul: medii, 2 mm, rare, adesea până la baza ramurilor.

Producție: mediu productiv și fructificare anuală.

Reacție la boli fungice: reacție moderată la atacul de monilioză (Venturia inaequalis (Cke.) Wint.) și relativ sensibilă la putregaiul alb (Podosphaera leucotricha (Ell. et Everh.) Salm.).

Frunze

Intensitatea culorii verzi a lamei foliare: verde deschis, pubescență medie pe partea inferioară.

Dimensiunea lamei foliare: 66-90 mm lungime și 53-55 mm lățime.

Inciziunile marginii limbului frunzei (jumătate superioară): tip dantelat 1, la fel ca la cultivarele ‘Elstar’, ‘Gala’ (conform Ghidului UPOV, 2005).

Petiol: 39-40 mm lungime; intensitatea colorației antocianice este redusă.

Saruman apple

Disponibilitate

‘Saruman’ este licențiat în România de ISTIS și este disponibil în prezent de la pepiniera FRS Cluj. Brevetul de plantă este în așteptare.

Bibliografie

Sestras R., S. Oprea, A. Barbos, A. Sestras, și M. Dejeu. 2006. Progrese recente în ameliorarea mărului la Cluj-Napoca, România. Bull. Univ. Agric. Sci. Vet. Med. Cluj-Napoca. Horticulture 63:405 (abstr.).

Sestras R., A. Sestras, A. Barbos, și E. Harsan. 2008. Noi cultivari obținuți la Cluj-Napoca, România: ‘Saruman’ și ‘Sauron’ (măr); ‘Arvena’ (păr). Modern Variety Breeding for Present and Future Needs. Prohens, J. & M.L. Badenes (eds.). Ed. Univ. Politécnica Valencia, Spania pp. 722-723 (abstr.). Proc. 18th Eucarpia Gen. Congr. 9-12 September 2008.

UPOV. 2005. Ghid pentru efectuarea testelor de distinctivitate, uniformitate și stabilitate. Măr (Varietăți de fructe) Cod UPOV: MALUS_DOM (Malus domestica Borkh.). UPOV, TG/14/9, Geneva.

Scroll to Top